Poza 5_5

Salonul de Carte, Presă şi Muzică - Sinaia 2010

Salonul de Carte, Presă şi Muzică, ediţia a II-a
Cartea la Cazinoul din Sinaia


În ultimii ani, cartea a fost expusă oriunde: la cort, la tarabă, în hale industriale sau, mai nou, la bibliobuz. Această modalitate comercială agresivă şi inabilă de a aduce cartea „la cititor“ a avut în timp efecte negative: cartea a decăzut din calitatea de obiect cultural şi eventual de partener spiritual, devenind o simplă marfă.

Treptat, ideea de Târg de carte a fost asociată de unii editori, în goană după câştig, cu un fel de bazar unde se poate vinde orice, de la produse comerciale la artizanat. În acest context, cartea a fost asociată cu orice alt produs „de consum“, fiind apreciată şi evaluată aproape exclusiv în funcţie de succesul comercial.

Modelul Târgului de Carte de la Frankfurt a devenit Bookfest-ul, o instituţie exclusiv comercială, privată şi clientelară, unde primează interesul editorilor. Aceştia stabilesc, după criterii absolut subiective, atât potenţialul artistic al scriitorilor, cât şi o eventuală „ierarhie“, în funcţie de vânzări. Despre acest fenomen am mai scris în paginile acestei publicaţii, în luna iunie a.c. Semnalam atunci că, în paralel cu Bookfest-ul, aveau loc în Bucureşti lansări importante de cărţi, unele cu şanse să figureze chiar într-o eventuală Istorie „sinceră“ a literaturii române. Constatam atunci că autori semnificativi ai momentului evită sau ezită să se lanseze la Bookfest, ca o reacţie la această atitudine agresivă, de tip comercial a organizatorilor.

În paralel, funcţionează în peisajul cultural românesc Saloanele de carte, o modalitate mai adecvată de promovare a unui produs eminamente cultural, cum este cartea, dar având şi un efect psihologic mai puternic asupra cititorului. La Saloane sunt importante vânzările, ceea ce asigură circuitul comercial pentru editori, dar contează, în egală măsură, şi reacţia cititorilor. Aceştia iau contact cu cartea, asistă la manifestările artistice conexe, poartă un dialog cu autorii şi editorii, şi cumpără, în cunoştinţă de cauză, nu atât un obiect oarecare, învelit într-o copertă glamour, cât o carte pe care, efectiv, simte nevoia să şi-o achiziţioneze şi s-o citească în clipele relaxate ale vacanţei.

Un model de Salon promovat cu consecvenţă, eleganţă şi simţ comercial de mai bine de un deceniu în peisajul cultural autohton este cel organizat de AMPLUS Internaţional, partener consecvent al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Activităţile AMPLUS-ului, derulate pe parcursul întregului an, vizează organizarea unor manifestări în primul rând culturale, dar care să le aducă şi editorilor profitul scontat. În acest sens, esenţială rămâne alegerea locaţiei, pe principiul că opera de artă, care este cartea, nu poate fi expusă oriunde şi în orice condiţii. Astfel, pendulând între holul Muzeului Naţional de Istorie a României şi Cazinoul din Sinaia, cu popasuri la Palatele Culturii din Ploieşti sau Brăila, AMPLUS-ul şi-a câştigat un renume greu de egalat pe piaţa cărţii din România.

Manifestarea, derulată anul acesta la Sinaia, între 5 – 8 august, a reunit cele mai importante edituri, dar şi structuri guvernamentale, din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Participanţii la deschidere, d-nii Attila Marko, Secretar de stat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Dragoş Gabriel Zisopol, deputat, preşedintele Comunităţii Elene din România, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, precum şi d-na Cristina Poterăşoiu, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România, au subliniat, în acord cu organizatorii, d-nele Maria Stancu, economist, şi Mariana Marinescu, director proiect, necesitatea de a susţine, şi cu argumentele culturii, un veritabil „brand de ţară“. În această perspectivă, oraşul Sinaia, cu potenţialul său turistic şi cultural de excepţie, poate fi el însuşi un brand românesc, idee susţinută şi de autorităţile locale, dl primar Vlad Oprea şi dl Gh. Bădăran, viceprimar. Pentru a sublinia aceste preocupări, semnalăm că anul acesta Sinaia a fost la înălţime sub aspect edilitar. Oraşul arată impecabil, cu mobilierul stradal renovat şi covoarele florale perfect întreţinute. Astfel, Sinaia anului 2010 nu este cu nimic mai prejos decât orice staţiune similară din Europa.

În ceea ce priveşte programul cultural propus de organizatorii Salonului, semnalăm dezbaterea privind promovarea lecturii şcolare, moderată de dl Claudiu Istrate. Vorbitorii, dl Boris Singer, directorul Editurii Sigma, d-na Cristina Poterăşoiu, şi dl Marian Nencescu, din partea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, au evidenţiat ideea reunirii tuturor forţelor educaţionale pentru câştigarea ultimei „redute“ a lecturii – elevii de gimnaziu. Dincolo de această vârstă, au subliniat mai mulţi pedagogi dar şi editori prezenţi la manifestare, interesul pentru lectură scade. Riscul pentru toţi slujitorii cărţii, autori, editori, bibliotecari şi dascăli este de a nu mai avea pe viitor cititori, pe temeiul că lectura electronică va acapara interesul public.

Până când va veni acest moment, cartea, cu tot aparatul ei comercial, rămâne un reper public esenţial. Faptul este ilustrat şi de prezenţa publicului în număr mare la manifestările de la Sinaia. Este o dovadă că piaţa cărţii va rezista crizei, având şansa chiar să devină o industrie, fenomen cu totul remarcabil în majoritatea ţărilor europene. (CRONICAR)  


Vezi galerie foto
a+ a-

Linkuri utile

  • Niciun link util.

Descarcă

  • Niciun fisier.